Debitele au fost în general staţionare, exceptând râul Bega, cursurile superioare ale Bârzavei, Carașului și Prutului, cursurile mijlocii și inferioare ale Someșului, Crișului Negru, cursurile inferioare ale Lăpușului, Crișului Alb, Mureșului (sector Brănișca – Radna), Timișului, unde au fost în creștere datorită precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării și râurile Tur, Crișul Repede, bazinele superioare ale Lăpușului și Crișului Negru, unde au fost în scădere ușoară.
Mici creșteri de niveluri și debite ca urmare a precipitațiilor slabe căzute în interval și cedării apei din stratul de zăpadă s-au mai înregistrat pe unele râuri mici din bazinul hidrografic Barcău, bazinele superioare ale Crasnei, Vedei și pe unii afluenți ai Argeșului inferior, Ialomiței inferioare și Siretului inferior.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste normalele lunare) pe râurile din bazinele: Suceava, Moldova, Trotuș, cursul mijlociu și inferior al Siretului şi pe unele râuri din Dobrogea şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Lăpuș, Crasna, Crișul Alb, Bistra, Moravița, Caraş, Nera, Bârlad, Jijia și pe unele râuri din bazinul Mureșului (Comlod, Feernic, Secaș, Ampoi, Râul Mare, Râul Galben), bazinul mijlociu și inferior al Oltului și bazinele superioare ale Argeșului și Ialomiței.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de gheață) s-au menținut fără modificări importante, fiind prezente pe unele râuri din bazinele: Vişeu, Arieş, bazinele superioare ale Mureșului și Oltului, izolat pe unii afluenţi ai Mureșului inferior, Argeşului superior, pe cursul superior şi mijlociu al Siretului şi pe majoritatea afluenţilor săi, pe Jijia şi afluenţii săi.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Săliște-Săliște și Bistrița – Frumosu.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
