Debitele au fost în creștere datorită precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zapadă şi propagării pe Moraviţa, Vedea, Bârlad, pe cursul superior şi mijlociu al Prutului, pe cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor: Someş, Crişul Alb, Mureş, Târnava Mare, Bega, Timiş, Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Suceava, Siret, pe cursurile inferioare ale Turului, Lapuşului, Barcăului, Crişului Repede, Crişului Negru, Bârzavei, Caraşului, Nerei şi Cernei.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Buzău, pe cursurile superioare şi mijlocii ale râurilor: Tur, Lăpuş, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Bârzava, Caraş, Nera, Cerna şi bazinele superioare ale Someşului, Crişului Alb, Begăi şi Timişului, debitele au fost în scădere, iar pe celelalte râuri relativ staţionare.
Debitele se situează în general la valori în jurul și peste mediile multianuale lunare, mai mici (30-90% din valorile multianuale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Crasna, Barcău, Târnava Mare, Moravița, Jiu, Vedea, Prahova, Bârlad, bazinul superior și mijlociu al Mureșului și bazinele inferioare ale Oltului și Bistriței.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal și pod de gheaţă) existente pe unele râuri din Moldova şi în bazinele superioare ale Mureșului şi Oltului, s-au menţinut fără modificări importante şi şi-au făcut apariţia noi formaţiuni pe cursurile superioare ale Vişeului şi Arieşului.
Predomină gheaţa la maluri, podurile de gheaţă fiind prezente pe cursurile superioare ale Siretului și Bistriţei.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
