Debitele au fost în general staționare, exceptând cursurile inferioare ale Crasnei, Barcăului, Crişului Negru şi Crişului Alb, unde au fost în creştere prin propagare.
Pe râurile din bazinul Buzăului şi pe cursurile superioare şi mijlocii ale Crasnei, Barcăului, Crişului Negru şi Crişului Alb, debitele au fost în uşoară scădere.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste 100% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, cursurile superioare Trotușului și Prutului și pe râurile din Dobrogea şi sub 30% din mediile multianuale, pe cursul mijlociu al Crasnei şi izolat, în bazinul superior al Argeșului și pe unii afluenți ai Bârladului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și pod de gheaţă) existente în majoritatea bazinelor hidrografice s-au menținut fără modificări importante și au fost în ușoară intensificare pe râurile din Moldova.
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Iza, Tur, Someș, Crasna, Bega Veche, Suceava, Trotuș, Bârlad, Jijia și în bazinele superioare ale Mureșului, Oltului, Moldovei și Bistriței, iar pe celelate râuri gheața la mal.
Curge năboi (zăpadă îngheţată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Vişeu – Bistra, Someșul Mare – Nepos, Someș – Ulmeni, Mureş – sector Gălăoaia-Glodeni, Arieş – Turda, Olt – Micfalău şi Argeş – Malu Spart.
S-a menținut zăporul (aglomerări de ghețuri) pe Someș la s.h. Răstoci.
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud.Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 5,0 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 2,00 m de la viaduct Poiana Largului până aval 0,2 km baraj Topoliceni, pe o lungime de 5 km. Din amonte nu curge năboi.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
