Caracterizarea starii raurilor în intervalul 19.01.2019 ora 07.00 – 20.01.2019 ora 07.00

Debitele au fost relativ staţionare, exceptând Moraviţa, cursurile mijlocii şi inferioare ale Someşului şi Crişului Alb şi cursurile inferioare ale Crasnei, Barcăului, Crişului Negru şi Bârzavei, unde au fost în creștere prin propagare.
Pe râurile din bazinele: Tur, Crişul Repede, pe cursurile superioare şi mijlocii ale Crasnei, Barcăului, Crişului Negru şi pe cursul superior al Crişului Alb, debitele au fost în uşoară scădere.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste 100% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Crasna, Barcău, Crişul Negru, Suceava, Moldova, pe cursul mijlociu al Siretului, pe unii afluenți ai Bistriței (Bistricioara, Bicaz, Cuejdiu, Iapa, Cracău), pe cursurile superioare ale Trotușului și Prutului şi sub 30% din mediile multianuale pe Moravița şi izolat, pe unii afluenți ai Argeșului superior și ai Bârladului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și pod de gheaţă) existente în majoritatea bazinelor hidrografice au fost în diminuare și ușoară restrângere.
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Trotuș, Bârlad, Jijia și în bazinele superioare ale Someșului, Mureșului, Oltului, Moldovei și Bistriței, iar pe celelate râuri gheața la mal.
Curge năboi (zăpadă îngheţată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Mureş – Gălăoaia și Olt – Micfalău. 
S-a menținut zăporul (aglomerări de ghețuri) pe Someș la s.h. Răstoci şi s-a format şi pe râurile la staţiile hidrometrice: Iza – Vadu Izei, Mara – Vadu Izei şi Teuz – Cermei.
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 5,0 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 2,00 m de la viaduct Poiana Largului până aval 0,2 km baraj Topoliceni, pe o lungime de 5 km. Tronsonul prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 6 m pe 35% din lungime.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
 

Back

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 17.01.2017 ora 07.00 – 18.01.2018 ora 07.00

Debitele au fost în creştere ca efect combinat al precipitaţiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Tur, Someșul Mare, Arieș, Vedea, Rm. Sărat, Putna, Trotuș, Moldova, Suceava, Bârlad, cele din Dobrogea, bazinele superioare ale Mureșului, Târnavelor, bazinul inferior al Jiului, bazinul mijlociu și inferior al Argeșului, cursul mijlociu și inferior al Prutului și afluenții săi, unde au fost relativ staționare.
În interval s-au înregistrat scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu efecte de inundaţii locale şi creşteri semnificative de niveluri şi debite cu depăşiri ale COTELOR DE APĂRARE  pe unele râuri mici din bazinul inferior al Mureşului și bazinele superioare ale Begăi, Timişului, ca urmare a precipitaţiilor lichide, mai însemnate cantitativ căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării.
În interval s-au situat peste :
- COTELE DE INUNDAŢIE râurile la staţiile hidrometrice: Valea Mare – Târnova (300)-jud.AR şi Timercea – Tăuţ (200+12)-jud.AR.
- COTELE DE ATENŢIE râurile la staţiile hidrometrice: Cigher – Tăuţ (250+20)-jud AR, Monoroştia – Monoroştia (200+6)-jud AR, Bega – Făget (220+12)-jud.TM, Gladna – Firdea (110+38)-jud.TM, Hăuzeasca – Firdea (180+48)-jud.TM, Rusca –Voislova Rusca (150+36)-jud.CS, Bistra – Obreja (85+33)-jud.CS şi Tău – Soceni (60+12)-jud.CS.    
Se situează peste:
-  COTELE DE ATENŢIE râurile la staţiile hidrometrice: Bega – Balinţ (450+99)-jud.TM, Bega – Chizătău (200+36)-jud.TM, Chizdia – Ghizela (250+70)-jud.TM, Bega Veche – Pişchia (100+18)-judTM.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă)  au fost în diminuare şi restrângere, exceptând râurile din Maramureș și Moldova, unde au fost în ușoară intensificare, fiind prezente pe majoritatea râurilor din ţară, exceptând cele din Banat şi Crişana unde sunt prezente doar izolat.
La s.h. Cosna, pe râul Bancu, amonte de confluența râului Bancu cu râul Tesna, s-a format o aglomerare de gheturi de 350 m. Apa curge printre sloiuri și nu s-a format acumulare de apă în amonte. Și pe Someșul Mic la s.h. Sălățiu s-a format o aglomerare de gheturi.
Curge năboi pe râurile la staţiile hidrometrice: Someșul Mare-Beclean, Bistriţa-Bistriţa, Mureș Gălăoaia, Secaș-Colibi, Olt-Feldioara, Sălişte-Sălişte, Moldova-Fundu Moldovei, Bistriţa sector Cârlibaba-Frumosu, Bârlad-Tecuci, Prut-Oroftiana şi Rădăuţi Prut.
Debitele se situează în general la valori între 30-90% din normalele lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Someşul Mare, Crișuri, Caraș, Nera, Argeș, Prahova, Trotuş, cele din Dobrogea, bazinele superioare ale Barcăului, Mureșului, Arieșului, Târnavelor, Jiului, bazinele superioare și mijlocii ale Begăi, Timișului, Bârzavei, bazinul inferior al Mureșului, unde au valori în jurul și peste mediile multianuale lunare.
În interval au fost emise două ATENŢIONARI HIDROLOGICE pentru fenomene imediate.

News News

Announcements Announcements