Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Nera, Cerna, cursurile mijlocii și inferioare ale Crișurilor, Mureșului și Timișului unde au fost în ușoară scădere.
Pe unele râuri din bazinele superioare ale Crișului Negru, Crișului Alb și Arieșului s-au produs ușoare creșteri de debite datorită cedării apei din stratul de zăpadă și propagării și numai prin propagare pe cursul superior al Siretului.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-80% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste mediile multianuale lunare) pe cursurile superioare ale râurilor: Suceava, Moldova, Bistriţa şi Trotuş şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Moraviţa, Vedea, Jijia, Bârlad, pe unii afluenți ai Jiului inferior (Coșuștea, Amaradia, Raznic), ai Oltului mijlociu şi inferior (Homorod, Şercaia, Pârâul Nou, Hârtibaciu, Lotru, Cungrişoara, Mamu, Beica, Olteţ) și ai Argeșului (Râul Doamnei, Argeşel, Cârniciov, Neajlov).
Formaţiunile de gheaţă (preponderent gheaţă la maluri, izolat năboi şi pod de gheaţă), prezente pe unii afluenţi ai Oltului superior și mijlociu şi pe unele râuri din bazinele superioare ale râurilor: Someş, Mureş, Argeş, au fost în diminuare şi restrângere, iar cele prezente pe afluenţii Buzăului, în bazinele superioare ale Moldovei şi Bistriţei şi pe unii afluenţi mici ai Trotuşului şi Prutului s-au menținut fără modificări importante.
Curge năboi (zăpadă îngheţată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Bistriţa- Dorna Arini, Broşteni şi Dorna-Dorna Cândreni.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
