Debitele au fost în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Tur, Someș, Crasna, Barcău, Crișuri, Târnave, Suceava, Moldova, Bistrița, Bârzava, Moravița, Nera și doar prin propagare pe cursul inferior al Timișului, iar pe celelalte râuri au fost în general staționare.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste 100% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Suceava, Moldova, pe cursurile mijlocii ale Crasnei și Siretului, pe unii afluenți ai Bistriței (Bistricioara, Bicaz, Cuejdiu, Iapa, Cracău), pe unii afluenți ai Oltului superior și pe cursurile superioare ale Trotușului și Prutului şi sub 30% din mediile multianuale pe Moravița şi izolat, pe unii afluenți ai Argeșului superior și ai Bârladului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și pod de gheaţă) existente în majoritatea bazinelor hidrografice au fost în diminuare și ușoară restrângere.
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Iza, Suceava, Trotuș, Bârlad, Jijia și în bazinele superioare ale Someșului, Mureșului, Oltului, Moldovei și Bistriței, iar pe celelate râuri gheața la mal.
Curge năboi (zăpadă îngheţată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Mureş – Gălăoaia și Olt – Micfalău.
S-a menținut zăporul (aglomerări de ghețuri) pe Someș la s.h. Răstoci.
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud.Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 5,0 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 2,00 m de la viaduct Poiana Largului până aval 0,2 km baraj Topoliceni, pe o lungime de 5 km. Tronsonul prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 si 6 m pe 35% din lungime.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
