Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din Dobrogea, unde au fost în creștere ușoară datorită precipitațiilor căzute în interval și propagării și râurile din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb, Arieș, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, bazinul mijlociu și inferior al Mureșului, cursul inferior al Ialomiței și cursul superior al Prutului, unde au fost în scădere.
Mici creșteri de niveluri și debite datorită precipitațiilor căzute în interval s-au mai înregistrat și pe unele râuri din bazinul inferior al Argeșului.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor din ţară (exceptând cele din Crişana, Banat, sudul Munteniei și Dobrogea) s-au menținut fără modificări importante. Podul de gheață este prezent în bazinul hidrografic Jijia, in bazinele superioare ale Siretului, Sucevei, Moldovei, Bistriței, izolat Trotușului și Bârladului, și pe unii afluenți ai Oltului superior și mijlociu.
Se menține aglomerarea de ghețuri formată anterior pe râul Tesna la s.h. Cosna.
Curge năboi pe râurile la staţiile hidrometrice: Târnava Mare-Vânători, Ialomița-Moroeni, Bistriţa-sector Cârlibaba-Frumosu, Neagra-Gura Negrii, Prut–Oroftiana și Rădauţi Prut.
Debitele se situează în general la valori între 30-90% din normalele lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Someşul Mare, Crișul Negru, Crișul Alb, Târnava Mare, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera, Argeș, Ialomița, Buzău, Trotuș, bazinele inferioare ale Crasnei și Mureșului, bazinele superioare ae Arieșului, Oltului și cele din Dobrogea, unde au valori în jurul și peste mediile multianuale lunare.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
