Caracterizarea starii raurilor în intervalul 22.09.2018 ora 07.00 – 23.09.2018 ora 07.00

Debitele au fost relativ staţionare, exceptând râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Iza, Tur, unde au fost în creștere ca urmare a precipitațiilor căzute în interval și propagării și cursul inferior al Mureşului (sector Alba Iulia – Nădlac) și cursul superior al Prutului,  unde au fost în scădere.
Creșteri izolate de niveluri și debite ca urmare a precipitațiilor slabe căzute în interval  s-au mai înregistrat și pe unele râuri mici din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Lăpuș, bazinele superioare ale Crișului Repede și Crișului Negru.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Prahova, Moldova, pe cursul superior al Trotuşului, pe cursurile mijlocii ale Siretului şi Prutului, pe unii afluenţi ai Oltului mijlociu şi inferior şi pe unele râuri din Dobrogea și mai mici (10-30% din mediile multianuale lunare) în bazinele hidrografice Lăpuș, Moraviţa şi Bârlad.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.

Back

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 24.01.2017 ora 07.00 – 25.01.2018 ora 07.00

Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinele: Crișul Negru, Crișul Alb, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, cursurile mijlocii și inferioare ale Someșului, Crasnei, Barcăului, Crișului Repede, Mureșului, bazinul superior al Oltului, cursul superior și mijlociu al Ialomiței, unde au fost în scădere. Pe cursul superior și mijlociu al Prutului și pe cursul inferior al Ialomiței debitele au fost în creștere ușoară datorită evoluției formațiunilor de gheață și propagării.
Mici creșteri de niveluri și debite s-au produs pe râurile din bazinele hidrografice: Iza, Tur, Prahova, bazinele superioare ale Lăpușului, Crasnei, Barcăului și Crișului Repede datorită cedării apei din stratul de zăpadă.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor din ţară (exceptând sudul Crișanei) au fost în extindere şi intesificare. Podul de gheață este prezent în bazinele hidrografice Mureș, Suceava, Moldova, Jijia, în bazinele superioare ale Argeșului, Ialomiței, Siretului, Bistriței, Trotușului și Bârladului, pe unii afluenți ai Oltului superior și mijlociu și pe afluenții Prutului.
Curge năboi pe râurile la staţiile hidrometrice: Sălăuţa-Salva, Lăpuş-Răzoare, Mureș-sector Toplița – Glodeni, Olt-Micfalau, Olt-Podu Olt, Olt-Feldioara, Cibin-Sibiu, Cerna-Măciuca, Vedea-Alexandria, Moldova-Tupilați, Bistriţa-sector Cârlibaba-Frumosu, Neagra-Gura Negrii, Bârlad-Tecuci, Prut-Oroftiana, Rădauți-Prut și Prisăcani.
Debitele se situează în general la valori între 30-90% din normalele lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Bega, Bârzava, Caraș, Vedea, Prahova, Buzău, Trotuș, cursurile superioare ale Izei și Prutului, cursul inferior al Argeșului și cele din Dobrogea, unde au valori în jurul și peste mediile multianuale lunare.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.

 


News News