Debitele au fost în creştere ca urmare a precipitaţiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someș, Mureș, Bârzava, Caraș, Nera, Cerna, Trotuș, bazinul superior al Bistriței, bazinele superioare și mijlocii ale Crișurilor, Begăi și Timișului și în general staționare pe celelalte râuri.
Creșteri mai însemnate de debite și niveluri datorită cedării mai acentuate din stratul de zăpată pe fondul temperaturilor ridicate și a precipitațiilor căzute în interval s-au înregistrat pe râurile din bazinele Lăpuș și Arieș.
Formaţiunile de gheaţă (preponderent gheaţă la maluri, izolat pod de gheaţă), prezente în izolat pe unii afluenţi mici ai Mureşului şi Oltului au fost în diminuare și restrângere, iar cele prezente în bazinele superioare ale Moldovei şi Bistriţei s-au menținut fără modificări importante.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stașiile hidrometrice: Bistrița-Dorna Arini; Dorna-Dorna Cândreni; Neagra-Gura Negrii.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-80% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someș (exceptând Someșul Mic), Arieș, bazinele superioare ale Crișului Repede, Mureșului, Timișului, pe cursurile Siretului, Sucevei, cursul superior Trotușului și cursurile superioare și mijlocii ale Bistriței și Moldovei şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Crişul Alb, Moraviţa, Vedea, Jijia, Bârlad, Jijia, pe cursul superior al Tazlăului, pe cursul inferior al Bistriţei şi pe unii afluenți ai Jiului inferior (Coșuștea, Amaradia, Raznic), ai Oltului mijlociu şi inferior (Pârâul Nou, Hârtibaciu, Cungrişoara, Mamu, Beica, Olteţ) și ai Argeșului (Râul Doamnei, Argeşel, Cârcinov, Neajlov).
