Debitele au fost în creştere ca efect combinat al precipitaţiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Argeș, Buzău, bazinele mijlocii și inferioare ale Târnavelor, Jiului, Oltului și Ialomiței, cursul mijlociu al Prutului și doar prin propagare pe cursul mijlociu și inferior al Someșului și pe cursurile inferioare ale Crasnei, Barcăului și Crișurilor.
Pe celelalte râuri, debitele au fost relativ staționare, exceptând râurile din bazinele: Tur, Lăpuș, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, bazinele superioare și mijlocii ale Crasnei, Barcăului și Crișurilor și bazinele superioare ale Jiului, Ialomiței și Siretului.
În interval s-au situat peste COTELE DE ATENȚIE râurile la stațiile hidrometrice: Orlea – Celei (180+24)-jud. GJ, Șutești – Pesceana (250)-jud. VL, Teslui – Teslui (250+48)-jud. OT, Vedea – Buzești (350+28)-jud. OT.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste 100% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Crișuri, Târnava Mică, Bega, Bârzava, Jiu, Vedea, Argeș, Ialomița, Suceava, Moldova, bazinele mijlocii și inferioare ale Someșului, Barcăului, Oltului, pe cursul Siretului, pe unii afluenţi ai Bistriţei (Bistricioara, Bicaz, Cuejdiu, Iapa, Cracău) și pe râurile din Dobrogea şi sub 30% din mediile multianuale pe unii afluenți ai Bârladului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și pod de gheaţă) existente în majoritatea bazinelor hidrografice, cu excepția râurilor din vestul și sudul țării, au fost în diminuare, restrângere și eliminare, cu excepția râurilor din Moldova, unde s-au menținut fără modificări importante.
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Trotuș, Bârlad, Jijia, bazinele inferioare ale Moldovei și Prutului și bazinul superior al Bistriţei, iar pe celelalte râuri gheaţa la mal.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Gilort – Turburea, Cracău – Slobozia, Prut – Prisăcani și Sitna – Todireni.
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 4,8 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 2,00 m de la viaduct Poiana Largului până aval 0,4 km baraj Topoliceni, pe o lungime de 4,8 km.
Tronsonul prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 10 m pe 50% din lungime.
Este în vigoare Atenţionarea Hidrologică nr. 3 din 26.01.2019, iar în interval a fost emisă o Atenționare hidrologică pentru fenomene imediate.
