Debitele au fost în creștere ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă și propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Nera, Cerna, Jiu, Trotuș, Suceava, afluenții Oltului inferior, bazinele superioare ale Crișului Repede, Mureșului, Timișului, Ialomiței, Prahovei, Putnei, Bistriței, Jijiei, bazinele superioare și mijlocii ale Argeșului, Moldovei, cursul mijlociu și inferior al Buzăului și cursul superior al Prutului, în scădere pe râurile din bazinele hidrografice ale Târnavelor, pe cursurile mijlocii și inferioare ale Crișului Negru și Mureșului, pe cursurile inferioare ale Someșului, Crișului Repede și Crișului Alb și relativ staționare pe celelalte râuri.
Creșteri mai însemnate de niveluri și debite ca urmare a cedării accelerate a apei din stratul de zăpadă s-au înregistrat în bazinele hidrografice Motru și Olteț.
Creșteri izolate de niveluri și debite s-au înregistrat și pe unele râuri mici din bazinele superioare ale Someșului, Crișului Alb, Oltului, Bistricioarei, Cracăului și unii afluenți ai Oltului mijlociu ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinul hidrografic Motru, bazinele superioare ale Firizei, Someșului Mic, Mureșului, Jiului, Gilortului, Lotrului, Oltețului, Argeșului și cursul superior şi mijlociu al Bistriței şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Lăpuș, Crasna, Barcău, Crişul Alb, Moraviţa, Vedea, Bârlad, pe afluenții Prutului, pe unii afluenți ai Jiului inferior (Amaradia), ai Oltului mijlociu şi inferior (Turcu, Homorod, Şercaia, Pârâul Nou, Hârtibaciu, Cungrișoara, Beica, Mamu), ai Mureșului inferior şi ai Argeşului (Vâlsan, Râul Doamnei, Argeşel, Sabar, Potop, Neajlov).
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
