Debitele au fost relativ staţionare, exceptând cursurile superioare şi mijlocii ale Crişului Repede, Crişului Negru, Crişului Alb, cursul inferior al Arieşului, râurile din bazinele hidrografice Bega, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Argeş inferior, cursul inferior al Ialomiţei şi cursul Prutului unde au fost în creştere ca efect combinat al precipitaţiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Someş inferior, Crasna, Barcău, Jiu, Olt, Vedea, pe cele din bazinele superioare şi mijlocii ale Argeşului şi Ialomiţei şi pe cursurile inferioare ale Crişurilor debitele au fost în scădere.
Se situează peste COTELE DE ATENŢIE râul Neajlov la staţia hidrometrică Vadu Lat (150+25)-jud. GR şi râul Moraviţa la staţia hidrometrică Moraviţa (250+12)-jud. TM
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste 100% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crișul Negru, Crişul Alb, Bega, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Jiu, Vedea, Argeș, Ialomița, Olt inferior, Suceava, Moldova, pe cursul Siretului, pe unii afluenţi ai Bistriţei (Bistricioara, Bicaz, Cuejdiu, Iapa, Cracău) și pe râurile din Dobrogea şi sub 30% din mediile multianuale pe unii afluenți ai Bârladului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și pod de gheaţă) existente în majoritatea bazinelor hidrografice din Moldova, în bazinul superior al Mureşului, în bazinul superior şi mijlociu al Oltului şi izolat pe unele râuri din Maramureş şi din zona de munte din Muntenia s-au menținut fără modificări importante.
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Trotuș, Bârlad, Jijia, bazinele inferioare ale Moldovei și Prutului și bazinul superior al Bistriţei, iar pe celelalte râuri gheaţa la mal.
Curg sloiuri pe Olteţ la s.h. Oteteliş.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Ialomiţa – Moroieni, Cracău – Slobozia, Prut – Prisăcani și Sitna – Todireni.
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 4,8 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 2,00 m de la viaduct Poiana Largului până aval 0,4 km baraj Topoliceni, pe o lungime de 4,8 km. Tronsonul prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 10 m pe 50% din lungime.
