Debitele au fost în general în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor slabe căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Bega, Vedea, bazinul superior al Mureșului, bazinele superioare și mijlocii ale Crasnei și Barcăului, bazinele mijlocii și inferioare ale Timișului, Argeșului și Ialomiței și râurile din Dobrogea, unde au fost relativ staționare.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor din ţară (exceptând râurile din Maramureș, Crișana, Banat și Oltenia) au fost în general în restrângere, diminuare și eliminare. Podul de gheață este prezent în bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Jijia, pe cursul superior al Siretului şi pe unii afluenţi ai Mureșului superior, Bistriței, Trotușului, Bârladului şi ai Oltului superior.
Se menține aglomerarea de ghețuri pe râul Tesna la s.h. Cosna.
Debitele se situează în general la valori între 30-90% din normalele lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Lăpuș, Caraș, Ialomița, Buzău, Trotuș, Suceava, bazinele inferioare ale Jiului și Argeșului, bazinul superior și mijlociu al Oltului, cursul superior al Prutului și râurile din Dobrogea, unde au valori în jurul și peste mediile multianuale lunare.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
