Sectia Hidrologie Experimentala

Obiectiv

  • cercetarea experimentală a proceselor hidrologice la micoscara, atât sub aspectul cunoaşterii scurgerii de suprafaţă (lichide şi solide), cât şi a celor legate de evaporaţie şi evapotranspiraţie (la nivelul solului, apei si zapezii) pe baza complexului de observatii si masuratori obtinute in reteaua de Bazine Reprezentative, Bazine Experimentale si Statii Evaporimetrice.

Unitati de cercetare

Statii evaporimetrice

Bazine reprezentative

Bazine experimentale

Rezultate

STATIILE EVAPORIMETRICE

Procesul evaporaţiei are o largă răspândire în natură, cantităţile de vapori de apă se ridică de pe suprafaţa apei şi a solului cu sau fără vegetaţie, sau de pe suprafaţa plantelor. La nivelul României problematica măsurătorii evaporaţiei s-a pus încă din anul 1951, când s-a început organizarea unei reţele de staţii evaporimetrice având la bază studiile şi cercetările internaţionale.

Primele staţii evaporimetrice au fost instalate pe lacuri, datorită impactului pe care evaporaţia o exercită asupra analizelor de bilanţ hidric, precum şi asupra exploatării raţionale a acumulărilor de apă în agricultură şi piscicultură. Din anul 1957 s-a început extinderea reţelei şi la nivelul solului prin măsuratori în bazine evaporimetrice de diferite dimensiuni, dar şi la nivelul lizimetrelor.

În prezent, în România îşi desfăşoară activitatea un număr de 53 staţii evaporimetrice,  dintre care 40 sunt staţii evaporimetrice amplsate pe sol şi 13 sunt plute evaporimetrice amplsate pe lacuri. Toate acestea au o distribuţie uniformă pe suprfaţa ţării şi sunt gestionate de administraţiile bazinale de apă.

În gestiunea INHGA intră 3 staţii evaporimetrice experimentale, respectiv Poiana Braşov, Voineşti, Căldăruşani, scopul principal al acestora fiind cercetarea proceselor de evaporaţie de la suprafaţa apei, a solului şi a zăpezii, precum şi a evapotranspiraţiei la nivelul solului liber şi experimental pentru diferite tipuri de culturi agricole specifice arelului în care este localizată staţia (Fig. 1.).

În ultimii ani la nivelul staţiilor experimentale au fost testate, utilizate o serie de aparaturi automate (statie automată cu senzori de temperatură, umezeală, evaporaţie, radiaţii) în vederea obţinerii de date cat mai precise şi la interval de timp cât mai mic.

Colectivul Secţiei Hidrologie Experimentală desfăşoară lunar activităţi de obţinere şi prelucrare a datelor hidrometeorologice de la cele trei staţii exeprimental, şi anual se ocupă cu validarea datelor hidrometeorlogice obţinute la staţiile evaporimetrice din toată ţara. Activitatea Seţiei Hidrologie Experimentală cuprinde şi propunerea şi elaborarea unor teme de cercetare ce vizează impactul schimbărilor climatice asupra rezervei de apă, reducerea pierderilor de apă generate de evaporaţie s.a.

Fig.1. Harta privind distribuţia staţiilor evaporimetrice din reţeaua naţională

Staţia evaporimetrică experimentală Voineşti – lizimetre

Staţia evaporimetrică experimentală Poiana Braşov – platformă de zăpadă

Staţia evaporimetrică experimentală Căldăruşani
^topBAZINELE REPREZENTATIVE

Cunoaşterea regimului hidrologic din România, precum şi analiza şi evaluarea caracteristicilor scurgerii lichide şi solide, se realizează, atât prin Reţeaua Hidrologică Naţională, cât şi prin Reţeaua de Bazinele Reprezentative şi Experimentale.

Rolul Bazinelor Reprezentative în activitatea hidrologică vizează cunoaşterea procesului de formare a scurgerii lichide şi solide, în faze iniţiale, la nivelul bazinelor hidrografice mici (F < 100 km2). Identificarea mecanismelor care controlează formarea scurgerii în fazele iniţiale, pe suprafeţe primare, conferă acestor tipuri de bazine şi un important rol de avertizare în cazul producerii unor fenomene hidrometeorologice extreme.

Din punct de vedere geografic, acestea sunt repartizate pe cele trei forme majore de relief şi surprind, atât condiţiile regimului natural de scurgere, cât şi influenţele antropice (diferite moduri de utilizare şi acoperire a terenurilor).

Activitatea hidrometrică din cadrul Bazinelor Reprezentative se evidenţiază încă din anul 1969 când au fost înfiinţate primele 4 Bazine Reprezentative,  în prezent funcţionând un număr de  14 astfel de bazine.

UNESCO, prin Programul Hidrologic Internaţional, a organizat în anul 1986 Reţeaua Europeană a Bazinelor Reprezentative şi Experimentale (ERB), in cadrul căreia România este afiliată din anul 1993.

^top

BAZINE EXPERIMENTALE

În cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, cercetarea hidrologică la microsacară atât cu parcele experimentale (parcele de scurgere şi parcele de bilanţ al apei în sol), cât şi cu staţii hidrometrice, asociată cu programe complexe de observaţii şi măsurători se realizează în 3 unităţi de cercetare. Aceste unităţi sunt situate în regiunea Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură (FIG. 1), recunoscută pentru severitatea fenomenelor hidrice extreme – viituri, inundaţii şi transport solid ridicat.

Investigațiile hidrologice au început încă din perioada anilor 1964, odată cu înfiinţarea Staţiei de Hidrologie Experimentală Voineşti, actual Bazin Experimental Voineşti. Ulterior, în 1975, cercetările privind mecanismul formarii scurgerii pe versant au fost extinse în bazinul hidrografic al râului Teleajen în unitatea Bazinul Reprezentativ Teleajenul Superior „CHEIA”, iar din 1984 la Aldeni, în cadrul Bazinului Experimental Aldeni.

Conținutul activității hidrologice se bazează pe date hidrometeorologice şi se referă la stabilirea unor relaţii definite cantitativ, între scurgere şi factorii genetici – în condiţii naturale şi cu ploii artificiale, respectiv condiţionali. Efectuarea complexului de observaţii şi măsurători asupra elementelor necesare determinării cantitative a elementelor ecuaţiei bilanţului apei, se face îndeosebi cu aparatură hidrometrică modernă (de ex. senzori de presiune, pluviometre automate; sondă şi senzori pentru măsurarea determinarea umidităţii solului, etc.).

 

^top

Rezultate

  • studii hidrologice la microscara;
  • studii din domeniul evaporatiei si evapotranspiratiei;
  • elaborarea sintezelor anuale privind regimul hidrologic din reţeaua hidrometrică din bazinele reprezentative şi experimentale;
  • actualizarea fondului de date hidrologice şi hidrometeorologice de la bazinele reprezentative si statiile experimentale;
  • indrumare, instructiuni metodologice si tehnice in domeniul evaporatiei, hidrologiei bazinelor experimentale si reprezentative;

 

Share this post